Introducere

    Scopul major al predării-învățării informaticii în școală este pregătirea psihologică și practică a elevilor pentru adaptarea și activitatea lor într-o societate informațională în continuă schimbare și forma gîndirii algoritmice, accentul fiind pus pe individualizare și învățare permanentă.

    Formarea gîndirii algoritmice prevede dezvoltarea capacităților legate de noțiunea de algoritm și posibilităților de înscriere a lui, ceea ce înseamnă:

• Înțelegerea intuitivă a noțiunii de algoritm și a proprietățilorlui, de a înțelege posibilitățile de automatizare a activității omului pe baza algoritmului;
• Capacitatea de a descrie un algoritm cu ajutorul diferitor metode și mijloace;
• Cunoașterea construcțiilor de bază cu ajutorul cărora poate fi descris un algoritm (ramificatorul, cicluri).

    În așa fel noțiunea de algoritm este prima etapă de formare la elevi a închipuirii de prelucrare automată a informației la calculator. Formarea gîndirii algoritmice nu este numai o metodă de a rezolva careva problemă dar și o succesiune de pași pentru a pregăti problema dată pentru a fi rezolvată la calculator. Această succesiune de pași deasemenea poate fi tratată ca un algoritm.

    Curriculumul gimnazial la informatică prevede pentru formarea gîndirii algoritmice studierea unui limbaj de programare -Pascal. Ca o etapă pentru pregătirea elevilor pentru studierea unui limbaj de programare avansat este studierea în clasa VIII-a a unui executant sau doi, în cazul dat Cangurul sau Furnica luînd cunoștință cu regulile de alcătuire și înscriere a algoritmilor. Acești algoritmi sînt simpli și pot fi scriși într-o limbă accesibilă elevilor ce dau posibilitatea foarte repede de a însuși construcțiile principale ale unui limbaj de programare.

    Lucrarea dată a fost elaborată în conformitate cu curriculum-ul gimnazial la informatică, adoptat de Ministerul  Educației al Republicii Moldova și are drept scop însușirea de către cititor a cunoștințelor necesare pentru elaborarea și depănarea algoritmilor pentru executantul Cangurul. Lucrarea dată conține șase paragrafe.

    În paragraful 1 se dă noțiunea de algoritm și care sînt proprietățile lui. Paragraful 2 ne dă cunoștință cu executantul Cangurul, cu instrucțiunile simple care pot fi îndeplinite de el și care sunt tipurile de erori într-un algoritm. Începînd cu paragraful 3 se face cunoștință cu instrucțiunile avansate și începe cu ciclul repetă n ori, structura acestui ciclu, principiul de lucru. Paragraful 4 conține un amplu material teoretic și practic pentru definirea și înțelegerea ciclului cît. În paragraful 5 se studiază subalgoritmii (procedurile). Este prezentat mecanismul de creare a unei proceduri și cum poate fi ea apelată. 
    Ramificările în algoritmi sînt expuse în paragraful 6. Sînt prezente elemente de algoritmi ramificați și posibilitățile de înscriere a ramificărilor.
   Materialul este expus în așa mod, încît noțiunile noi să fie înțelese și însușite, de la instrucțiunile simple la instrucțiunile avansate. Fiecare porțiune de materie teoretică este urmată de un șir de exemple, exerciții și probleme.
   toți algoritmii incluși în lucrare au fost testați și depănați la calculator de executantul Cangurul. Rezolvarea celor mai dificile probleme este sată în anexa 2.